Pages Navigation Menu

Producţia, comerţul şi banii invizibili

Producţia, comerţul şi banii invizibili

În cele de mai jos nu intenţionez ca,  în raport cu titlul acestui scurt text, să vorbesc, încă odată despre afaceri de corupţie, acţiuni oneroase şi alte lucruri şi fapte deosebit de rele, compromiţătoare pentru o naţiune, pentru o economie, ori pentru o conducere politică sau alta. Voi nota un aspect al relaţiilor materiale dintre semeni, în economia ţării numită România, pe care toată lumea îl ia, dacă nu în componentele sale, cu siguranţă în ansamblul său, precum ceva sau firesc sau, mai grav, inexistent. În el se afla însă origina unui blocaj evolutiv, în existenţa umană, a noastră şi concetăţenilor noştri, un fapt mai grav încă poate chiar şi decât marea corupţie, decât larga extindere în existenţa naţională românească a unei corupţii, poate foarte adesea, meschine, dar penibile mai ales prin polimorfismul ei. Cine profită de fenomenul la care se face referire nu ştiu, în mod concret să spun, însă fiecare dintre noi, atunci când ne gândim la ceea se întâmplă, poate avea bănuielile lui. S-ar putea chiar să se pretindă că lucrurile care stau aşa cum voi arăta, sunt în avantajul României, în ansamblu, dar această variantă a unei posibile reacţii  faţă de cele acum relevate o anunţ de la început ca fiind eronată  şi, neîndoielnic , interesat eronată.

Indiferent de originea lor, mărfurile vândute în România se află, ca  medie cel puţin, la preţul general european. Uneori, fructele şi produsele agricole româneşti, vândute în pieţe şi  preferate de orice om cu gusturi normale,  nu totalităţii dar majorităţii, celor importate, sunt mai scumpe decât cele aduse din alte ţări. Acest lucru, pentru acest moment, nu va fi luat în consideraţie – el face doar ca agricultorii noştri, adesea săraci, să poată supravieţui. Lucrând loturi mici, produc exemplar, dar puţin, şi sunt obligaţi la preţuri care să le asigure măcar supravieţuirea şi continuarea muncii lor. Problema de fond este alta.

Ceea ce am putea numi macrovânzările se fac, aşa cum a fost notat mai sus, la preţuri general europene. În preţ se include materia primă utilizată, energia, investiţia în tehnica de prelucrare ,  recuperarea  transportului, investiţia în sistemul de vânzare, acesta  de asemenea necesitând recuperarea şi, evident, salariile. Materia primă, energia, transportul, investiţiile au costuri identice aproape oriunde ar fi obţinute sau produse, fie că produsul final este fabricat, cultivat etc. într-o ţară străină, sau în România. În ultimul caz poate fi totuşi mai ieftină o parte din materia primă sau din energie – ca exemplu: o parte din petrolul brut şi din gaze sunt produse în ţară.  Nu vom discuta excrocheriile – să presupunem că ele au existat – privind  manipulări  de preţuri ale electricităţii. Oricum ar fi, rezultă o diferenţă de  cost, în final,  generată de salariile foarte mici ale românilor, în comparaţie cu cele practicate în Europa de Vest. Evident,  în Vest şi în Est se introduc  în preţ procente din costul total al operaţiunilor până la raftul magazinului şi chiar dincolo de el ( casierie etc.) Rămâne însă oriunde, chiar în mărfurile importate,  prin manipularea  bunurilor vândute în spaţiul comercial românesc, o diferenţă negativă de costuri,  generată de  salariile mici  din România. Pe scurt: este normal – şi necesar – ca în condiţiile vânzării la preţuri vestice, salariile româneşti să fie exact cele din apus. Profitul va fi prezervat aici, la nivelul occidental. Unde se duc banii care nu sunt primiţi de forţa de muncă  din România şi, oriunde s-ar duce, de ce se duc acolo?  Se poate răspunde că pentru atragerea de investiţii este necesar un preţ jos al forţei de muncă.  Un preţ mai jos poate fi convenabil pentru producătorul străin şi coborât cu 2-5%. În plus noi suntem aici în Europa şi scutim pe producători de trecerea mărfurilor pe la antipozi. Ceea ce doresc, scriind despre aceste lucruri este să ne decidem, odată pentru totdeauna, să ne evaluăm condiţia obiectiv, realist şi curajos.  Periclitarea  salariului românesc înseamnă periclitarea condiţiei umane pentru oamenii acestui popor.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>