Pages Navigation Menu

Mari valori romanesti. Romanta

Mari valori romanesti. Romanta

Stil muzical aproape uitat, apropiat spiritului romanesc

Iesiti din lunga perioada petrecuta sub comunism, suntem intr-o perioada de redefinire, o perioada de cautare de noi simboluri nationale. Pana in acest moment se pare ca nu am fost prea inspirati. In logoul Romaniei am pus o frunza verde, in lume ne laudam ca il avem pe Dracula, personaj creat de un irlandez, aratam turistilor acea monstruoasa excrescenta numita Casa Poporului si promovam un litoral fara nimic deosebit. Atunci cand promovam lucruri valoroase precum Sibiul sau Sighisoara, nu investim in ele ci asteptam sa ne repare altii acoperisurile. Cetati construite de germani, dar care au inceput sa intre in spiritul romanesc. Suntem o tara a melanjului dintre occident si orient si nu vrem inca sa o acceptam. Si atunci ii aratam turistului lucruri pe care le au deja. Nu poti sa ii arati unui francez castelele romanesti sau nu poti impresiona un italian cu operele de arta autohtone. Trebuie sa gasim ceva al nostru, ceva special, crescut din acest amestec misterios care a dus la existenta noastra. Chiar daca am invatat de la daci si romani, de la cumani, gepizi sau maghiari, de la turci, greci si germani, bulgari, sarbi, rusi si tatari, noi suntem noi, unici in tocmai prin aceasta simbioza. Suntem romani si trebuie sa ne alegem si intelegem valorile. Articolul de fata este primul dintr-o serie ce doreste sa propuna promovarea adevaratelor noastre valori nationale. O sa imi indrept privirea atat spre natura cat si spre aspectele culturale valoroase, ce au influentat intr-un fel anume cultura universala. Si o sa imi indrept privirea spre elemente culturale ce ne sunt specifice noua, romanilor. Si fiind numai ale noastre, ne putem mandri cu ele.

O sa incep cu un aspect ciudat pentru unii, cu un element uitat de noi toti desi ne este atat de caracteristic, atat de aproape, romanta. Poezie lirica sentimentala, cantata pe o melodie lina, melancolica. Unul dintre cele mai vechi subgenuri ale muzicii usoare romanesti era odinioara definita ca fiind “un cantec tanguios, o istorioara veche, in versuri naive”. Inrudita cu liedul, romanta avea o melodie strofica, in timp ce textul liric este ca o marturisire directa a unor sentimente pe intelesul tuturor.

Castigand un loc aparte in repertoriul lautarilor si al teatrelor abia dupa 1848, romanta a fost atestata prima data in 1905. “Flori de nufar”sau “Mandra mea de altadata” este socotita a fi prima romanta romaneasca scrisa de un compozitor cu pregatire muzicala, Ionel Bajescu-Oarda. Inregistrata pe un disc de ebonita, ea a fost doar prima dintr-un lung sir de poeme muzicale. Ionel Fernic este un alt mare compozitor de romante. Remarcat inca de la 17 ani cu romanta “Balada crucii de mesteacan” interpretata de Dorel Livianu, Fernic va compune si pentru marele Jean Moscopol, ce a cantat “Iti mai aduci aminte, doamna?”.

Tot Moscopol a interpretat “Pentru ochii tai cei dulci” si “Mi-esti draga” ale lui Alexandru Leon. Petre Andreescu da lovitura in 1933 cu romanta-tango „Sub balcon eu ti-am cantat o serenada” in timp ce Nello Manzatti scrie „Frumoasa mea cu ochii verzi”, interpretata de Petre Alexandru si „Vant de seara” cantata de Dorel Livianu.

Virtuozii rapsozi au mai purtat nume precum Cristian Vasile, Titi Botez, Gion, Nicu Stoenescu, Jean Moscopol, Gica Petrescu, Dorel Livianu, Petre Alexandru, Mia Braia, Ioana Radu, marea Maria Tanase, Rodica Bujor, Angela Moldovan si Ion Dacian.

Nu spun ca romanta este o creatie 100% romaneasca. Are atat inflexiuni orientale cat si occidentale. Se regasesc aici sperantele nazuite de Schubert si totusi, totusi romanta este a noastra. Maria Tanase a facut-o sa fie asa. Titi Botez si Cristian Vasile, Jean Moscopol si Ioana Radu, pana si eu, copil al anilor 80 i-am ascultat si admirat. Nu spun nici ca romanta a murit. Festivalul Crizantema de Aur de la Targoviste a ajuns la a 42-a editie in timp ce Crizantema de Argint de la Chisinau a implinit majoratul. Spun doar ca nu ne mandrim cu ea, ca nu o recunoastem.

Aflat acum cativa ani in centrul Lisabonei am fost indreptat de un localnic catre o carciumioara de cartier obscura, pe care am gasit-o greu, plimbandu-ma ore pe stradute intortocheate. Am intrat si fiind strain am fost impins catre scena improvizata. Scena impropriu spus. Era o incapere de 4 pe 2 metri plina pana la refuz de localnici. 3 chitaristi stateau la o masa pe scaune in timp ce prin fata mea s-au perindat cantaretii. Oameni simpli, veniti de la piata lasau sacosele cu verdeturi si luandu-si sapca in mana cantau. Cantau din inima despre greutatile vietii, cantau despre iubiri pierdute sau prieteni de odinioara. Si ce frumos cantau. Intrasem auzind despre marea Amalia Rodrigues si am aflat izvorul romantei lor, fado. La ei este vie inca muzica asta. La noi doar supravietuieste. Nu compozitorii cu studii inalte o tin in viata, oamenii traiesc prin ea, se exprima, isi lasa of-ul, isi ridica sacosele si pleaca acasa cu un zambet pe buze.

Sa nu uitam de ce e al nostru, sa nu uitam de ce e bun si frumos in tara asta. De ce sa investim in spoturi ce recomanda Romania ca fiind tara lui Dracula, cand vocea Mariei Tanase ar putea spune atat de multe? Cu ce sunt oare Amalia Rodrigues sau Edith Piaf mai mare decat ea? De ce nu ar putea romanta sa dea un parfum aparte coltului acesta de lume?

One Comment

  1. Aceste informatii sunt foarte utile

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>