Pages Navigation Menu

Invitaţie la lectură

Invitaţie la lectură

Nu istoricii lipsesc României, chiar dacă apariţia acestora în scena civilizaţiei româneşti nu are vechimea şi tradiţia relevată de istoria scrisă şi devenită un mod esenţial al jalonării în evoluţia umanităţii, precum aceea  care ne face să cunoaştem lumea de evenimente, confruntări, creări de state, regate şi imperii ale Europei de Vest, ale Imperiilor Orientului sau Indiei.  De la cronicari, însă, de la operele lui Dimitrie Cantemir, şi până la enormele şi copleşitoarele lucrări ale lui A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga şi până la pleiada istoricilor români afirmaţi ca personalităţi ale ştiinţei lor în a doua jumătate a secolului XX – să numim, între cei care au dat vieţii noastre publice post-revoluţionare demne îndreptări, un Dinu G. Giurescu – am putea afirma că între toate ştiinţele, aceea în care nu avem de recuperat un decalaj de durată, poate doar unul cantitativ şi limitat în timp, generat de constrângerile perioadei comuniste, acea ştiinţă, în care creaţia românească poate competiţiona cu  a oricărei mari ţări de cultură, este tocmai istoria. Ceea ce mă miră este faptul că nu întâlnesc în România în activitatea oamenilor politici – dar şi a multora dintre diplomaţi, înalţi funcţionari sau economişti, ori chiar oameni implicaţi în afaceri de un nivel mai deosebit – nu erudiţia istorică, de care aceştia nu au o specială nevoie şi le-ar servi poate, exclusiv ca decor intelectual pentru personalitatea lor, dar nici semnele unor lecţii istorice, ale    ,,învăţăturilor timpului’’, de care au o indiscutabilă şi absolută nevoie, în tot ceea ce fac. Am convingerea fermă că multe dintre problemele, lipsurile, inconsecvenţele, eşecurile politicii româneşti, ale politicii interne şi internaţionale, ale economiei României provin din incultura celor implicaţi în gestionarea acestor domenii, incultură în care principalul punct al carenţei priveşte cunoaşterea zonei desfăşurărilor istorice, atât prin caracterul extrem de complex, încărcat cu aparente detalii, în care se ascunde însă întreaga explicaţie a înlănţuirii evenimentelor.

În fapt există două moduri de a scrie istoria: unul este cel al relevării esenţei lucrurilor al organizării  evoluţiilor faptice în jurul unei adevărate filozofii a istoriei, celălalt este reprezentat  de talentul de a releva aspectul aproape inaparent, în general puţin cunoscut, dar în realitate decisiv pentru mersul lucrurilor şi pentru modul punerii în mişcare a mecanismelor mişcării politice a ţărilor, ariilor geopolitice şi a lumii. Prima modalitatea de a scrie istorie este poate importantă pentru omul de reflecţie, de analiză, de concepţie, dar poate deziluziona pe omul de acţiune. Utilă marilor creatori de proiecte politice, istoria filozofică poate să se dovedească lipsită de valoare pentru omul care administrează zi de zi instituţiile – sau una dintre instituţiile – unei ţări. Cel de al doilea mod al scrierii produce adevărate îndreptare pentru acţiunile curente ale   conducătorilor. Există şi un al treilea mod al redactării studiilor istorice – inutil în tot ceea ce este crezut a produce: acela de a judeca acţiunile oamenilor care au făcut istorie, eventual pe aceea a marilor creatori ai istoriei. Judecata aceasta nu o poate  face istoricul decât în măsura în care el însuşi este unul dintre conducătorii mari, sau cel puţin demni şi distinşi, ai unei ţări.  Istoria scrisă de C. Iulius Cezar este o operă eternă, aceea a lui Charles de Gaulle este genială, istoria datorată lui Winston Churchill are o remarcabilă valoare, dar ,, quod licet Jovis….’’.

Între cărţile dedicate complexităţii şi abundenţei enorme a detaliilor existenţei istorice, care dă semnificaţia evenimentelor relatate, modelul absolut este ,, Istoria Romană’’ a lui Theodor Mommsen; este adevărat că lecţiile implicite conţinute în această operă sunt folositoare dar, necesită o filtrare nu lipsită de efort, pentru a face să se apropie de prezent concluziile referitoare la un trecut milenar. Lumea are o importantă calitate comună, permanentă mai presus de epoci.

Pe modelul Mommsen se scriu numeroaselor  lucrări de istorie şi astăzi. Un simplu exemplu îl constituie ,, Histoire du Vingtième Siècle’’ de Serge Bernstein  şi Pierre Milza ( Hatier, Paris). Lectura unui astfel de studiu te face să înţelegi cât de mari, zguduitoare, neaşteptate, ascunse publicului, în fapt necunoscute au fost fie şi numai încercările Războiului Rece. Politicienii, indiferent de statul de apartenenţă,  ar merita să ştie ce a fost, în ansamblul său, acea enormă confruntare, înainte de a se angaja într-un joc similar.

România dispune de un număr bun de ani, de o carte de o valoare similară cu  a celor mai bune istorii dedicate descifrării mecanismelor intime ale mişcării evenimenţiale în devenirea ţărilor şi lumii. Este o scriere de o importanţă covârşitoare pentru cei care se dedică servirii intereselor patriei lor,  României; este o operă excelentă, cred că am dreptul să spun excepţională: ,, O Istorie Sinceră a Poporului Român’’, de regretatul, de curând trecutul într-o altă lume, mare istoric Florin Constantiniu, membru al Academiei Române, şi un om de cea mai înaltă distincţie şi de o aleasă deschidere, nu doar intelectuală, ci şi simplu umană. Probabil că mulţi dintre cei care au nevoie să citească această carte, în calitate de îndrumători ai politicii, economiei şi culturii ţării lor au şi făcut-o. S-ar părea însă că nu au privit  lectura aceasta ca pe o şansă pentru ei şi pentru românism. O nouă lectură poate deveni însă o cale a celui mai pragmatic succes al oricărui om implicat în viaţa publică.

Invit, totuşi, la o oarecare prudenţă în legătură cu aprecierile autorului asupra fie a unei clare (burghezia), fie a unui sistem(capitalismul), sau a unei relaţii geo-culturale ( Occidentul şi noi), dar opiniile sunt una şi istoria cea mai generoasă în complexitatea afirmării noastre puternice, demne, perfect normale şi totuşi îngreunată de ceea ce ar fi trebuit să constituie deschideri, aprecieri, şi susţineri, reprezintă cu totul altceva şi fără acest altceva cu greu se poate face o politică românească de un nivel demn.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>