Pages Navigation Menu

Edvard Munch, expresia suferintei in pictura

Edvard Munch, expresia suferintei in pictura

Edvard Munch - Pubertatea

Vrem mai mult decat o simpla fotografie a naturii. Nu vrem sa pictam imagini frumoase pentru a fi atarnate pe peretii unor camere. Vrem sa cream sau cel putin sa punem bazele unei arte care sa ofere ceva omenirii. O arta care se atesta si se angajeaza. O arta creata din inima in cel mai intim mod cu putinta, afirma Edvard Munch. 

            Edvard Munch, cel mai cunoscut pictor norvegian, este considerat unul dintre pionierii  artei moderne, precursor al expresionismului, dar si simbolul suferintelor psihice pe care le transpune in opera sa, fiind cunoscut cel mai mult pentru lucrarea intitulata Strigatul, care continua sa intrige si astazi prin mesajul pe care il transmite. Prin natura sa un solitar, reprezentant al anxietatii si totodata interesat de cunoasterea relatiilor interumane, toate acestea se vor defini in esenta creatiei sale. 

            Pictorul norvegian se naste la 12 decembrie 1863, la Løten, in Norvegia. In 1881 intra la Scoala Regala de Desen, din Christiania, actualul Oslo, unde se formeaza sub indrumarea sculptorului Julius Middelthun. Incepand cu 1882 incepe sa frecventeze atelierul lui Christian Krohg si cursurile in aer liber conduse de Fritz Thaulow, cel care ii va finanta tanarului Munch o calatorie la Anvers si la Paris. La Paris, Munch este impresionat de pictorii impresionisti, intrand in contact cu cercurile artistice pariziene. In 1889 organizeaza in Christiania prima sa expozitie personala si trei ani mai tarziu, in 1892, participa la expozitia Asociatiei Artistilor Berlinezi. In Berlin, Edvard Munch va incepe sa realizeze primele sale gravuri si litografii, indepartandu-se treptat de limbajul artistic impresionist, fiind mai mult interesat de valorile decorative si de expresivitatea liniilor. Atat picturile sale cat si lucrarile grafice reprezinta un indrajnet caracter inovator printr-o expresivitate abstracta a formelor. 

Problemele de natura psihica cu care acesta se confrunta inca din tinerete incep sa se agraveze drept pentru care pictorul se interneaza in 1908 intr-o clinica din Copenhaga, suferind de o puternica depresie afectiva. Timp de sapte ani va picta nu mai putin de 11 panze care ilustreaza fortele eterne, datatoare de viata. Dupa 1933, autoritatile naziste ii considera operele drept degenerate si sunt retrase din muzeele germane. In perioada de ocupatie a Norvegiei, Munch traieste retras pe mosia sa Ekely din Oslo, unde se stinge din viata la 23 ianuarie 1944, la o luna dupa ce implinise 80 de ani. 

Edvard Munch - Strigatul

Tabloul Tipatului este cel prin care Munch reuseste sa patrunda intr-o lume putin abordata de pictorii de pana atunci, o lume a fricii si a singuratatii. Tabloul se poate descrie ca avand in prim plan un om care tipa, al carui trup contorsionat convulsiv si gestul mainilor care cuprind capul transmit spaima nemasurata pe care personajul o traieste. Chipul de culoare galbuie pare sa se armonizeze foarte bine cu craniul cadaveric, dar si cu culorile mediului, simbolizand aceeasi stare psihica anxioasa a personajului. 

Tabloul a starnit nenumarate controverse, fiind deseori comparat ca si notorietate cu Mona Lisa pictata de Leonardo da Vinci. Obsesia lui Munch pentru personajul care isi striga disperarea a dus la crearea mai multor versiuni ale tabloului, detinute de Munch Museum, de Galeria Nationala Norvegiana, dar si de catre un colectionar particular norvegian. Se pare ca prima versiune dateaza din anul 1893, fiind intitulata Strigatul naturii. Munch a considerat necesar sa explice tema tabloului, mai ales in urma faime dobandite si a controverselor care au aparut. Pictorul spunea ca aflat pe un pod, a vazut cum soarele apunand devine rosu si trimite limbi de foc anenintatoare, care i s-au parut ca seamana cu fasii de sange ale naturii, care isi striga disperarea, asemenea cu sufletul chinuit de angoasa al unui om. 

          Doua variante ale tabloului au fost furate si regasite cativa ani mai tarziu. A patra versiune a tabloului este pictura care a fost licitata la cel mai mare pret din lume, 119.922.500 milioane de dolari, in cadrul licitatiei din 2 mai 2012.

Edvard Munch - Madonna

            Cele mai multe dintre tablourile sale oglindesc atitudinea ambivalenta pe care o avea Munch fata de femei, privindu-le fie ca pe niste fecioare fara pacat, intruchipand iubirea: Dimineata (1884)  sau Pubertatea (1884), fie ca simbolul pacatului si intrumentul satanei: Vampirul (1893) sau A doua zi (1895). Tabloul Madonna, prezentat la Salonul Artistilor Independenti din Paris, in 1896, reprezinta o sinteza a obsesiilor mitice si erotice pe care Munch le avea, dovedind faptul ca in ochii lui religia si senzualitatea sunt foarte bine legate una de cealalta.

Edvard Munch - Dansul vietii

Cel mai mare tablou din ciclul Frizele de viata, Dansul vietii, ilustreaza amintirile, dezamagirile dar si dorintele, Munch transformand dansul, intr-un balet al nalucirilor. Modul in care Edvard Munch a reusit sa dezvaluie secretele ascunse ale temelor abordate ii va inspira atat pe expresionistii germani, cat si pe cei doi mari pictori austrieci Oskar Kokoschka si Egon Schiele.

In 1963, pentru comemorarea a o suta de ani de la nasterea pictorului, municipalitatea din Oslo cu ajutorul primit din partea profiturilor generate de catre cinematografia din Oslo, a infiintat Muzeul Munch, dedicat vietii si muncii artistului. Colectia cuprinde obiecte de arta care i-au apartinut lui Munch si pe care le-a donat municipalitatii din Oslo, dar si alte obiecte donate de catre sora sa, Inger Munch.

 

 

Surse: edvard-munch.com; revistamagazin.ro

Surse foto: picturicelebre.ro; friendsofart.net; wikipedia.org

 

 

 

 

 

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>