Pages Navigation Menu

De la Planul Marshall la devalizarea Estului European

De la Planul Marshall la devalizarea Estului European

La sfarsitul Celui de al Doilea Razboi Mondial industria Europei Occidentale era practic scoasa din uz.  Imagini de epoca arata superbul, miraculosul  Champs Elysees in plina circulatie, exclusiv prin folosirea bicicletelor, in numar imens. Cativa ani mai tarziu acestea vor fi inlocuite de motociclete, iar ulterior, si nu dupa o vreme prea indelungata , evident, de catre automobile. Uzinele germane reprezentasera tintele de electie  ale aviatiei de bombardament anglo-americane si ale enormei artilerii sovietice. Productia Frantei lui Philippe Petain fusese reorganizata, nu integral, dar intr-o semnificativa masura, sub obligatia (dictatul militar strain? oportunismul colaborationismului?) de a sustine efortul de razboi german. Toata economia Vestului european era dezarticulata, dezechilibrata, functional compromisa.

planul marshall

Dupa ,,Revolutia Estului European’’ ( termenul apartine lui Ralf Dahrendorf)  tarile care se detasau din subordonarea fata de Uniunea Sovietica si, implicit, din constrangerea comunista externa (cea interna pare sa fi ramas inca subiect de discutie) dispuneau de industrii cu mult superioare celor pe care se sustineau inainte de Razboiul  Mondial ultim. Realizarea acestora avusese ca fundament un protectionism indarjit si, in domeniul civil, evident steril, dar, sub raport material,  forta de productie, in forma capitalurilor  fixe, a activelor puse in joc, exista, aşa cum nu lipsea nici  forta de munca, formata pentru industrie si, nu rareori , inalt calificata.

George Marshall, in calitatea sa de Secretar de stat al presedintelui Harry Truman, lanseaza, in 1948, planul de ajutorare  al economiilor europene care avea sa fie derulat pana in 1952. Respectivul plan, care a purtat numele initiatorului sau, nu a pus in joc mai mult de zece miliarde de dolari, care au revenit unui numar de saptesprezece tari europene. Anglia, Franta si Germania de Vest (pe atunci i se spunea Bizonia) au primit, fiecare, cate o suma putin mai mare de un miliard. Danemarca a avut parte de totalul – ridicol – de cincizeci de milioane. Restul s-a distribuit intre aceste valori.  S-a constituit, in parte cel putin, gratie acestui ajutor, o Europa, pe de o parte, puternica si, pe de alta parte, ferita astfel, la nivelurile relativ inalte ale fortei de productie, de tentatia, oricum  iluzorie,  a ideologiei comuniste.

Tarile eliberate in cursul ,,Revolutiei Europene’’ au vazut  economiile lor practic spulberate neeficientizat prin adaptare productiva, prin insertia in calitate de parteneri in marile formatiuni industriale occidentale si racordarea inteligenta la comertul international specific vremii ultimilor decenii, deci dezintegrate spre a fi, apoi, preluate subsidiar, mai corect subaltern, fara a rezulta un schimb de valori ci, pur şi simplu, capturare de active, lipsita, sub presiune politică, de utilitate pentru tara de provenienta. Potentialul economic public estic intra in patrimoniul privat vestic; cand acest proces ajunge catre limita absoluta de saturatie, tarile Estului sunt sprijinite si reconsolidate economic – aflandu-ne la inceputul procesului acesta, abia acum in prezent – cu fondurile puse in contul  Uniunii Europene  din bugetele statelor membre. Economiile Estului si–au debitat valorile in patrimonii private – occidentale, dar si locale, estice –  spre a fi ulterior salvate din fonduri din nou publice, insa controlate de statele donatoare.  Fondurile Planului Marshall fusesera cedate aproape exclusiv intreprinderilor nationalizate de stat si nu erau controlate de donator – deci de SUA – ci de un consiliu european ad-hoc, model al viitoarelor institutii europene. Abia ulterior, in anii in care Romania nationaliza, companii beneficiare ale planului Marshall erau reprivatizate.

S-ar putea oare deduce, dintr-o astfel de comparatie, ca politica poate deveni generoasa doar sub amenintarea unui factor de primejdie dramatica precum enorma forta militara a lui Stalin?

2 Comments

  1. O foarte bună lecție de istorie, care pare a se repeta în contextul economic actual, având aceiași “jucători” la masa tratativelor.

    We can only hope for a better solution.

  2. Interesant cum Danemarca, acum pe primele pozitii in topuri precum cel al tarilor cu cel mai ridicat nivel de trai sau cel al nivelului de multumire al cetatenilor a primit cea mai mica suma.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>