Pages Navigation Menu

Ce-am avut si ce-am pierdut

Ce-am avut si ce-am pierdut

poienari-fortress

“O tara fara statui si fara trecut, nu are viitor” spunea Octavian Paler, iar Romania pare croita, din nefericire, pe acest sablon. Interese meschine, proasta administrare sau anii de stergere a identitatii au facut sa dispara capitole intregi din istoria noastra. Exista totusi, ici-colo, oameni extraordinari care au cules informatii pretioase de la localnici, istorici sau arheologi si care doresc sa scoata la lumina adevarul despre civilizatiile care s-au perindat pe aceste meleaguri, despre figurile marcante si despre mostenirea pe care acestia ne-au lasat-o. De aceea, gasesc necesar sa contribuim si noi, ceilalti, cu tot ce ne sta in putinta pentru a promova si salva cateva obiective total sau partial neexploatate, care ar putea rescrie istoria acestui neam:


Tartaria, judetul Alba dovedeste “cu acte in regula” ca Romania este gazda celei mai vechi civilizatii de pe planeta. Aici, cercetatorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit trei tablite de lut cu inscriptii proto-sumeriene, iar testele au dovedit ca acestea dateaza din perioada 5.500-5.300 î.Hr.
Numerosi savanti sustin ca din acest areal, a migrat catre rasarit populatia care avea sa ocupe 2.000 de ani mai tarziu Mesopotamia (in actualul Irak).
Sarmizegetusa Regia, Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara a fost inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO si a reprezentat capitala Daciei preromane. Putini cunosc faptul ca, in timpul cuceririi romane din 106, toti locuitorii cetatii s-au sinucis pentru a nu fi luati prizonieri, dupa ce au baut o potiune special pregatita pentru aceasta situatie.
Cheile Corcoaiei, Parcul National Domogled – Valea Cernei, judetul Gorj. Legenda spune ca acesta ar fi locul in care faimosul semizeu Hercule (sau Heracle) ar fi intalnit-o pe batrana Corcoaia, cea care l-a dus la izvorul tamaduitor de la Baile Herculane, si tot aici a rapus si balaurul.
Cetatea Poenari, Capatanenii Pamanteni, judetul Arges. Situata pe un pisc abrupt, la intrarea in Cheile Argesului, la doar 4 kilometri de barajul Vidraru, fortificatia a fost ridicata de catre Negru-Voda. Vlad Tepes a dezvoltat constructia, iar aceasta, gratie pozitiei foarte greu accesibile, i-a servit ca a doua resedinta. Castelul Poenari este pomenit si in legenda Raul Doamnei si preluata de catre Bram Stoker in romanul Dracula, ca locul de unde doamna Elizabetta a sarit in prapastie pentru a nu fi prinsa de catre armata otomana ce imprejmuise zona.
Satul Jgheaburi, comuna Corbi, judetul Arges – aici gasim atat ruinele castelului intemeiat de Voicu, tatal lui Iancu de Hunedoara (se spune ca de aici se trag Corvinestii, de unde si numele de Corbi), cat si biserica rupestra Corbii de Piatra, ctitorie a Magdalinei, matusa voievodului Neagoe Basarab.
Valea Calugareasca, judetul Prahova. Acest nume provine de cei ce au stapanit vreme de cinci secole (X-XV) acest teritoriu: calugarii bizantini, uniti intr-un urias centru monahal. Batranii spun ca tot ei au dat startul si in cultura vitei de vie, capitol la care asezarea prahoveana exceleaza.
Tara Luanei, Muntii Buzaului. O zona de o frumusete rara, in care legenda spune ca Luana, un rege atotputernic si intelept, initiat in tainele astrologiei si ocultismului, ar fi zidit aici o cetate care se inalta pana la cer, exact sub un corp ceresc protector. Inedit este ca aceasta arie reprezinta al treilea pol energetic din lume (toti pilotii elicopterelor ce survoleaza zona au consemnat bruiaje ale aparaturii) si ca exista numeroase coincidente cu niste povesti sumeriene despre primii oameni de pe Pamant.
Piscul Crasani, comuna Balaciu, judetul Ialomita. Dava geto-daca a reprezentat centrul politico-administrativ, militar, economic si cultural-religios din timpul domniei lui Dromihete. La Helis (numele vechi) a fost adus ca prizonier Lisimah, regele Traciei, iar diplomatia liderului get l-a convins pe acesta sa semneze un tratat de pace si sa ii ofere mana fetei sale.
Targul de Floci, judetul Ialomita – un oras negustoresc fara seaman, situat intre Giurgeni si Tandarei. Astazi, pe locul fostei “Venetii a Tarii Romanesti”, autocarele de pe ruta Slobozia-Constanta fac popasul obligatoriu de 20 de minute. Calatorii ies sa se dezmorteasca si sa isi faca nevoile. Cei care nu prind loc dupa unul dintre cei sase copaci, ajung langa niste pietre si o statuie, care le dezvaluie un adevar care ii lasa cu gura cascata. Aici, in 1558, Teodora Cantacuzino ii dadea viata unuia dintre simbolurile Romaniei: Mihai Viteazul.
Cetatea Heracleea, Enisala, judetul Tulcea. Constructia de pe malul lacului Razim (in acele timpuri golf al Marii Negre) din secolele XIII-XIV a fost opera negustorilor genovezi si a avut scopul de a apara ambarcatiunile cu marfuri pe care le posedau. Aceasta a fost abandonata odata cu inaltarea unei limbi de nisip, care a ingradit legatura dintre lac si mare. De cativa ani, soseaua care urca la fortificatia parasita a fost reparata, iar turistii au inceput sa apara. Exista si un bilet pentru vizitare, care costa 2 lei. Inceputul este timid, insa datator de speranta.
Foto: www.mysteriousromania.com

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>