Pages Navigation Menu

Scoarţa cometelor, acoperită cu pietriş granulos şi dur

Scoarţa cometelor, acoperită cu pietriş granulos şi dur

cometa

Robotul spaţial Philae, deşi nu mai comunică în acest moment cu Terra, a realizat anterior o serie de fotografii şi măsurători, după ce a ajuns pe o cometă în noiembrie 2014, şi a arătat cercetătorilor că acel corp cosmic este acoperit mai degrabă cu un pietriş granulos şi dur, nu cu praf moale.

Cercetătorii europeni au sărbătorit o reuşită istorică, atunci când robotul Philae a coborât pe cometa 7P/ Ciuriumov-Gherasimenko – supranumită “Ciuri” – în noiembrie 2014, după o călătorie de 10 ani în spaţiu, la bordul sondei Rosetta, informează Reuters.

După coborâre, Philae a făcut două salturi pe suprafaţa cometei şi s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat la scurt timp după aceea. Totuşi, Philae a reuşit să colecteze o serie de date ştiinţifice fără precedent, despre care savanţii de la Centrul Aerospaţial din cadrul Agenţiei Spaţiale Germane (DLR) au spus că sunt “uluitoare”. Un articol despre această descoperire va fi publicat vineri într-o ediţie specială a revistei Science.

“Experimentele realizate la faţa locului au dus la obţinerea unor date noi şi, uneori, surprinzătoare despre natura cometei”, a spus Ekkerhard Kuehrt, expert în ştiinţe planetare din cadrul DLR, într-o declaraţie de presă, publicată joi.

De exemplu, fotografiile realizate de Philae în timpul coborârii sale controlate spre cometa “Ciuri” au arătat faptul că scoarţa acesteia este acoperită cu un strat de pietriş şi grohotiş, care poate avea în unele locuri o grosime de până la cinci metri, nu cu depozite de praf moale, aşa cum se aşteptau cercetătorii.

Savanţii bănuiesc că suprafaţa cometei este parţial modelată de un fel de “grindină” care se produce atunci când ejecţiile gazoase de pe cometă împing în spaţiu rocile din straturile de grohotiş, iar acestea cad apoi, din nou, pe suprafaţa cometei.

Scoarţa cometei, în care robotul Philae a încercat să foreze la scurt timp după coborâre, s-a dovedit a fi mult mai dură decât au anticipat cercetătorii. După doar câţiva centimetri de praf, robotul a descoperit gheaţă solidă.

“Gheaţa de acolo este similară firnului de pe Terra, care este o zăpadă veche, solidă, care se evaporă şi apoi reîngheaţă”, a spus Tilman Spohn, planetolog la DLR.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>