Pages Navigation Menu

Obezitatea vs. stereotipul frumuseții feminine

Obezitatea vs. stereotipul frumuseții feminine

Dacă ar fi să dezbatem ceea ce trebuie să considerăm a fi sănătos, răspunsul îl găsim în respectarea echilibrului. Deşi necesitatea de a mânca bine este o necesitate biologică invincibilă, imperativele culturale şi circumstanţele socio-economice ne impun ce să mâncăm, când şi în ce cantitate.

frumusete

În societăţile moderne în care trăim se expune un stereotip al frumuseţii foarte îndepărtat de ceea ce semnifică sănătatea. În timp ce regii, nobilii, cavalerii, înalta burghezie a timpurilor anterioare îşi expuneau excesul de greutate ca simbol al statutului social, în prezent lucrurile se schimbă. Înainte se considera că o persoană era grasă pentru că îşi permitea, era un simbol al identificării statutului său social înalt şi pentru acest fapt, obezitatea însemna frumuseţe.

Obezitatea și excluderea socială

În prezent, fără îndoială, lucrurile stau invers. Persoanele supraponderale sunt desconsiderate social, sunt percepute ca fiinţe care nu îşi pot controla anxietatea, lăcomia şi sunt guvernate de impulsul incontrolabil şi hedonist de a mânca. Această abordare s-a schimbat doar atunci când clasa de jos şi cea medie au reuşit să intre în posesia unor alimente care iniţial erau considerate a fi un lux. Este cunoscut faptul că un premergător al acestei boli – obezitatea – este alimentaţia nesanătoasă, bogată în carbohidraţi.

Totuşi, în zilele noastre, multe magazine din Senegal menţin manechinele grase în vitrină ca simbol al statutului social ridicat în această ţară.

Obezitatea, creştere exagerată a greutăţii corporale printr-o îngrăşare anormală (DEX), nu este benefică organismului, iar revistele de modă în loc să conştientizeze publicul cu privire la efectele nocive ale supraponderabilităţii asupra organismului folosesc arhetipuri în care persistă asimilarea siluetelor osoase cu frumuseţea.

mancare mere

Vindecarea obezității

Obezitatea este o boală dar, în egală măsură, siluetele firave reprezintă un dezechilibru şi trebuie vindecate. A vindeca obezitatea nu înseamnă a milita pentru o înfăţişare mai bună sau pentru a avea mai mulţi prieteni, ci a face campanii de conştientizare privind riscul apariţiei de accidente vasculare, boli de inimă, diabet, hipertensiune arterială, pietre la rinichi, infertilitate, diferite tipuri de cancer. Nu mai puţin reale sunt efectele sociale şi emoţionale legate de obezitate, toate conducând la o calitate scăzută a vieţii şi o sensibilitate ridicată până la depresie. Cu alte cuvinte, obezitatea ucide trupul şi sufletul.

Pe de altă parte, nu trebuie să rămânem prozonierii arhetipului frumuseţii pe care îl impune moda şi publicitatea, sau cum ni-l prezintă filmul şi televiziunea care demonstrează acest ideal al femeii având caracteristici marcate de ceea ce se consideră real şi natural şi de fapt nu este. Influenţa mediilor de comunicare joacă un rol important în construirea modelului feminin, de aceea, este necesar să distrugem aceste bariere ale stereotipului femeii perfecte şi să milităm pentru sănătate.

Stereotipuri despre femeile frumoase

Stereotipurile sunt aceste constructe mentale, imagini, cu ajutorul cărora interpretăm realitatea mentală. Ele au la bază proiecţiile noastre, trecute prin filtrul cultural şi prin propriile valori, asupra tuturor lucrurilor care ne înconjoară.

Din nefericire, aşa cum spune Walter Lippman în lucrarea Opinia publică (1922/1997), suntem tentaţi mai degrabă să observăm o trasătură pe care o asociem cu ceva binecunoscut nouă şi apoi să interpretăm întreaga imagine a celuilalt prin prisma stereotipurilor pe care le avem la nivel mental. Astfel se întâmplă şi cu femeile grase şi cele foarte slabe. Ne-am creat un stereotip pentru femeile frumoase fiind cele care prezintă moda, apar în reclame, femeile slabe. Dacă se întâmplă să nu corespundă imaginii create, sau acelei asocieri, femeia plinuţă devine femeia supraponderală, cu probleme de obezitate. Tocmai de aceea, în prezent, cercetătorii psihosociologi se întreabă mai puţin în ce măsură stereotipurile reunesc cogniţiile adevărate sau false despre realitate, şi cercetează un nou fenomen: „pericolul stereotipizării” – impactul acestora asupra construirii realităţii.

În momentul de faţă întreaga realitate socială este guvernată de stereotipuri şi discriminare. Afirmaţia „femeile slabe sunt etalonul frumuseţii” nu are la bază o cercetare empirică care să poată demonstra statistic că există o relaţie între greutatea unei persoane şi frumuseţe. Cu toate acestea, persoanele grase, care suferă de obezitate sunt discriminate la locul de muncă şi sunt ocolite în spaţiul public.

frumusete moda newsup.ro

Ce este frumusețea?

Dar ce este frumuseţea? O armonie între volum şi formă, sau mai bine zis, un echilibru între conţinut şi ambalaj, sau un ansamblu de forme şi proporţionări care ne face plăcere şi ne provoacă un sentiment de admiraţie?

David Hume (1711-1776), filosof scoţian, spunea ca frumuseţea se află în privirea şi în spiritul celui care contemplă. Fiecare individ percepe frumuseţea diferit, de aceea, când privim o persoană supraponderală trebuie să depăşim graniţa aspectului fizic şi să o privim prin prisma fiinţei care are nevoie de ajutor.

Datorită notorietăţii, unele vedete apelează chiar şi la defecte pentru a le transforma în calităţi, astfel, fac din obezitate ceva normal. Din păcate, vedetele rămân modele pentru marea majoritate a societăţii şi în loc să îndemne la rezolvarea problemei, se comportă ca şi cum a fi supraponderal ar fi ceva foarte normal. Nu sunt acuzate în mod direct celebrităţile supraponderale că ar fi responsabile pentru “epidemia” de obezitate existentă, însă fenomenul de “acceptare a obezitatii” a căpătat proporţii alarmante.

Obezitatea reprezintă o criză globală, iar apelul la acţiune constă într-o alimentaţie sănătoasă, sport şi echilibrul stărilor emoţionale. Este cunoscut faptul că o emoţie puternică, o stare depresivă, conduce la dereglări de metabolism. Mâncatul excesiv nu este o terapie. În prezent, posibilitatea de a determina profilul genetic al individului şi de a reuşi integrarea acestor informaţii într-un complex de date metabolice prin experimentele de laborator constituie o provocare fără precedent în nutriţia umană şi o bătălie câştigată cu kilogramele în plus. Obezitatea nu te face nici urât, nici frumos, dar te poate ucide.

Sursa: Chelcea, Septimiu. (coord.). (2008). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii. (pag. 337-353). Iaşi: Editura Polirom

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>