Pages Navigation Menu

O mie de monede de aur, de Ruthanne Lum McCunn

O mie de monede de aur, de Ruthanne Lum McCunn

         Anul apariţiei: 2008

         Editura: UNIVERS

         Autor: Ruthanne Lum McCunn

 

         Publicată în 1981, “O mie de monede de aur” este a 76-a carte din  Colecţia Cotidianul. După cum afirma autoarea în prefaţa operei, este un roman biografic, inspirat de viaţa chinezoaicei Lalu Nathoy, devenită mai apoi Polly Beamis. Ruthanne Lum McCunn, autoare cu origini scoţiene şi chinezeşti, redă o poveste impresionantă, scrisă într-un stil concis şi alert.

Ruthanne-Lum-McCunn-O-mie-de-monede-de-aur

         Povestea lui Lalu este una trisă şi frustrantă, deopotrivă. Forţată de împrejurări să lucreze pământul alături de tatăl său, ea devine motiv de bârfă în sat din această cauză, iar şansele de a fi luată de soţie sunt aproape nule. Considerate ca fiind mai slabe şi inferioare bărbaţilor, sarcinile femeilor erau să aibă grijă de casă şi de copii, pe când Lalu sparge canoanele, luptând pentru însăşi viaţa ei. Eroina cunoaşte provocările vieţii încă din fragedă pruncie, când familia sa, aflată într-o sărăcie lucie, găseşte ca unică soluţie salvatoare vânzarea fetei.pe două pungi de seminţe de soia.

         Lalu este vândută în mod constant: mai întâi cade pe mâna unor bandiţi, care o vând la rândul lor unei patroane, iar în cele din urmă ajunge pe mâna unei traficante care o  duce în Statele Unite ale Americii. În goana după aur, Lalu este obligată de noul stăpân să-şi vândă corpul şi să-şi schimbe numele în Polly. Ea nu îşi doreşte şi nu visează altceva decât libertatea. Pentru a o câştiga însă, trebuie să înveţe să aibă din nou încredere în oameni, iar dragostea este cea care o salvează.

         Norocul ei a fost Charlie, un american temut si respectat, care s-a îndrăgostit de ea şi care a câştigat-o la cărţi. Alături de acesta începe o viaţă nouă : construiesc împreună o casă şi cultivă pământul, deşi nu au avut copii niciodată. Polly se face iubită imediat de către comunitate şi acceptă după mulţi ani să se căsătorească cu Charlie, acesta oferindu-i adăpost în faţa legii. De două ori îşi salvează bărbatul de la moarte, însă nu-l poate vindeca de o boală gravă ce-i atacă plămânii. Moartea lui Charlie îi provoacă o nemarginită suferinţă.

monede news up

         Când Charlie moare, Polly se treeşte din nou singură şi vulnerabilă. Ajunsă la bătrâneţe, ea colindă America în căutarea unui nou sens al vieţii, însă constată că nu poate fugi de amintiri. Se întoarce la vechea fermă, unde rămâne până la moarte. O ultimă lovitură este dată eroinei postum: nu este îngropată, conform dorinţei, alături de Charlie, ci într-un cimitir plin de pietre anonime.

         În ceea ce priveşte educaţia fetelor de la ţară din China în perioada descrisă în roman, aceasta era aproape nulă. Neavând acces la educaţie, valoarea lor era măsurată în funcţie de cât de bine făceau faţă la munca în gospodărie şi de câţi copii puteau aduce pe lume. Privite în general ca mari dezamăgiri la momentul naşterii, ele erau considerate ca proprietatea taţilor, fraţilor sau soţilor.

          Gestul tatălui lui Polly este astfel uşor de înţeles, acesta fiind întărit chiar de condiţiile aspre de viaţă din acel timp. Este lesne de înţeles şi motivul pentru care Polly nu doreşte să aibă copii – neputinţa de a-i apăra împotriva jafurilor şi dorinţa de a-i scuti de o viaţă eşuată.

         Aşadar, “O mie de monede de aur” este un roman liniar ce prezintă condiţia degradantă a femeii în societatea chineză a secolului XIX din mediul rural, dar şi atitudinea de disperţ a celor aflaţi peste ocean, în căutarea disperată a “visului american”.

         “O mie de monede de aur” ascunde în substratul său, pe lângă povestea eroinei ca atare, destinele numeroaselor femei care se lasă prinse în capcanele traficanţilor de carne vie.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>